Născut în 1938, într-o zi de martie, într-un tren Trans Siberian, în timp ce mama sa și surorile sale mergeau să-l viziteze pe tatăl său, soldat în Armata Roșie, Rudolf Khametovich Nureyev este unul dintre cei mai talentați dansatori ai secolului XX. Și-a petrecut copilăria într-un oraș din inima munților Ural, acolo unde nimeni nu ar fi crezut că Nureyev va schimba arta… De altfel, niciun alt dansator nu a influențat atât de mult istoria, stilul și percepția publicului, așa cum a făcut-o marele balerin Rudolf Nureyev. Pentru el, important nu era numărul celor ce-l aplaudau, ci percepția pe care o au despre el… De acolo, de la poalele munților Ural, Nureyev și-a croit un drum în care a schimbat așteptările oamenilor atât prin carismă, cât și prin talentul său absolut unic.
A fost admis la Bolshoi, dar a ales Academia Vaganova
Deși a început studiul baletului târziu, la 17 ani, talentul nativ și munca l-au ajutat ca, imediat după absolvirea Școlii de Coregrafie din Leningrad, să devină membru al Baletului Kirov, cel mai mare teatru de balet din Uniunea Sovietică. Nureyev fusese admis la Bolshoi, dar a ales Leningradul și Academia Vaganova, unde a fost îndrumat de legendarul Alexander Pushkin. De altfel, balerinul rus a avut o personalitate extrem de puternică, în ciuda aparentei fragilități. Baletul a fost pasiunea sa încă de la vârsta de 4 ani și, contrar voinței tatălui său, care nu concepea ca unicul său fiu să fie dansator, Rudolf Nureyev a ales să devină o stea pe cele mai importante scene ale lumii. Este unul dintre modelele generațiilor prezente și viitoare și a tuturor celor ce aleg să-și îndeplinească visul, acela de a domina marile scene ale lumii.
Debutul său a fost la sfârșitul anilor ’50, în Lacul Lebedelor, iar în 1961 a participat la turneul Teatrului Kirov de la Paris, unde a cucerit publicul francez de la Palais Garnier cu spectacolul La Bayadère. După acest succes, nu a mai dorit să revină în URSS. Drept urmare, la terminarea turneului a cerut azil politic în Franța, unde l-a cunoscut pe Erick Bruhn, prim balerin al Baletul Regal danez. Această întâlnire a fost decisivă pentru Nureyev, el continuându-și drumul către glorie în Danemarca, la Copenhaga. Aici a început să studieze stilul de dans Bournonville, iar în 1962 avea deja primul spectacol cu Baletul Regal, la Covent Garden, cu Giselle.
Pentru dans, a refuzat să fie director la Royal Ballet
La Covent Garden, Nureyev a devenit artist invitat, unde a continuat această colaborare până în 1977. Tot pentru Royal Ballet, Nureyev a dansat în spectacolul Marguerite and Armand, în coregrafia lui Frederick Ashton, cu Margot Fonteyn, precum și în spectacolul La Bayadère. Și nu s-a oprit aici, căci Nureyev a participat la turnee internaționale în Europa, Australia, Statele Unite ale Americii. În 1977, când Royal Ballet a avut nevoie de un nou director, Rudolf Nureyev a primit propunerea a conduce instituția. A refuzat pentru că și-a dorit să danseze în continuare. Abia mai târziu, în 1983, a acceptat să conducă prestigoasa Operă din Paris, acesta fiind și ultimul său job…
De-a lungul timpului, talentatul Rudolf Nureyev a încercat toate stilurile de dans cunoscute la acea dată și a dansat la toate marile companii de balet din secolul al XIX-lea. Spărgătorul de nuci, Frumoasa adormită, Lacul lebedelor, Don Quijote sunt doar câteva exemple de spectacole în care Nureyev a dansat. De asemenea, a realizat coregrafii pentru Tancredi de Rossini sau Manfred.
Și ca actor a strălucit alături de nume mari ale cinematografiei mondiale
Nureyev a strălucit nu doar ca balerin, ci și ca actor, find unul dintre cei mai „filmați” balerini. A jucat și dansat în filme alături de nume mari ale cinematografiei mondiale, un exemplu fiind Liz Taylor, dar a avut și un rol în care nu a dansat deloc. Este vorba despre filmul Exposed, în care Nureyev a avut-o ca parteneră de platou pe Nastassja Kinski. Nureyev a mai atras atenția și în rolul lui Rudolph Valentino, în filmul cu același nume din 1977. De asemenea, a a amuzat copiii de toate vârstele acceptând să danseze alături de Miss Piggy în celebrul show Muppets. Iubite în întreaga lume, „păpușile Muppets” au reprezentat și o idee genială de a promova baletul în rândul copiilor de toate vârstele.
Dacă nu ar fi fost balerin și actor, Nureyev ar fi dominat scenele și datorită vocii sale. Simpatica scenă din saună, alături de Miss Piggy, de care scapă ieșind prin perete este una dintre ocaziile ce confirmă talentul său pentru muzică. Și pentru că tot am menționat peretele, ei bine, Nureyev ar fi putut avea lumea la picioare și ca arhitect sau designer de interior, el decorându-și singur apartamentele din Paris, din New York și vila de pe Coasta Amalfi.
Și-a luat rămas bun chiar prin spectacolul care l-a făcut celebru: La Bayadere…
Nureyev a spus mereu că va dansa până în ultimul moment, până la ultima picătură… Întâmplător sau nu, ultimul său dans a fost în spectacolul La Bayadere, spectacolul în care cucerise publicul francez și care, poate, a fost „biletul” său pentru Vest. Ultimul Bayadere a fost la 8 octombrie 1992, tot în Franța, la Opera din Paris, la conducerea căreia s-a aflat din 1983 și până la sfârșit. Ultimul său dans a fost la fel de bun ca toate celelalte de dinainte, dar, la final, se vedea că Nureyev era bolnav. Chiar dacă a sperat că va fi bine, celebrul balerin s-a stins la doar câteva luni de la ultimul său dans. Într-o zi rece de iarnă, pe 6 ianuarie 1993, Nureyev „cerea” azil către o altă lume – cea veșnică. Deși a cunoscut celebritatea în Vest, ca și Mikhail Baryshnikov, Nureyev și-a dorit să fie înmormântat într-un cimitir rusesc… Potrivit Fundației Nureyev, balerinul a fost înmormântat aproape de Paris, în cimitirul rusesc Sainte-Geneviève-des-Bois. Ceremonia a avut loc la aproape o săptămână după moartea acestuia, iar trei ani mai târziu, la 6 mai 1996, lui Nureyev i s-a ridicat și un monument in memoriam. Deloc întâmplător, designerul care a creat monumentul este Ezio Frigerio, cel care i-a și creat o mare parte din decorurile spectacolelor marelui balerin. Monumentul funerar este un superb mozaic ce reamintește de pasiunea lui Nureyev pentru covoarele orientale pe care le iubea atât de mult.